Energie si imunitate in sezonul rece !

 

Energie si imunitate in sezonul rece !

Vara si toamna sunt sezoanele care ne ofera cea mai bogata paleta de alimente proaspete de care ne putem folosi pentru a asimila nutrientii necesari.

Aceasta oportunitate nu trebuie ratata, pentru ca organismul trebuie sa fie pregatit pentru vremea capricioasa si nivelul redus de lumina naturala din sezoanele reci, perioade in care forta, energia si imunitatea sunt la cote de avarie.

Ploile si temperaturile scazute si-au intrat usor, usor in drepturi. Insa nu doar vremea de afara suporta transformari, ci si organismul nostru. Toamna si iarna sunt anotimpurile in care trebuie sa luptam mai mult pentru intarirea sistemului imunitar si pentru vitalizarea de care avem nevoie in activitatea de zi cu zi.

Toamna isi intra incet-incet in drepturi, si, odata cu ploile, sistemul nostru imunitar mai slabeste apararea si ne prind racelile. Vestea buna e ca putem preveni racelile si gripele si ca ne putem pregati organismul din timp pentru a trece prin sezonul rece netulburati de virusuri.

Iata ce putem face pentru a intari “zidul de protectie” al organismului:

Medicamentele din farfurie
Pe lângă scaderea temperaturii, toamna aduce cu sine si o serie de alimente bogate in vitamine si minerale, o adevarata farmacie a naturii care ne sta la dispozitie: broccoli (contribuie la multiplicarea celulelor albe ce protejeaza organismul împotriva infectiilor), dovlecei (bogati in caroten, lupta impotriva bolilor de inima), conopida (reduce nivelul de colesterol, avand proprietati antiinflamatoare), sfecla (o sursă bogată in acid folic, fibre, vitamina C şi fier), ciuperci (pline de seleniu si antioxidanti – protejeaza impotriva efectelor poluării), afine (benefice tractului urinar), nuci (ce conţin acizi omega 3 – cu rol in reducerea riscului de boli cardiovasculare), pere (bogate în vitamine precum A, B1, B2, C, E - au efect diuretic, scad nivelul de colesterol din sange si previn hipertensiunea), mere (indicate in afectiunile digestive, scad nivelul colesterolului), struguri (previn constipatia, reumatismul si afectiunile ficatului), gutui (pentru efectul tonic, antiseptic, şi diuretic), castane (o sursa excelenta de energie, foarte bune pentru calmarea durerilor reumatice).

Super-alimente pentru o imunitate de fier

Pentru un plus de energie, vitalitate si o imunitate de fier recomandam catina, macesele (pentru vindecarea virozelor respiratorii), ceapa si usturoiul, propolisul (ce ofera protectie impotriva virusilor si microbilor), mierea de albine si scortisoara.

Detoxifierea periodica tine virusii la distanta

Din cand in cand, trebuie sa ajutam organismul sa se debaraseze de toxinele acumulate. In fond, sunt teorii care spun ca slabirea sistemului imunitar se datoreaza acumularii toxinelor, iar febra sau raceala nu sunt decat manifestari ale organismului care incearca sa scape de acele toxine. Asadar, o perioada de detoxifiere, fie ca vorbim de o cura cu sucuri din fructe si legume, fie ca vorbim de o perioada de post, e mai mult decat binevenita.

Nu in ultimul rand, o cura de detoxifiere necesita si suplimente pentru a preveni numeroasele afectiuni datorate acumulării de substante toxice, cu care organismul nu mai poate lupta singur,

Ce optiuni mai avem insa pentru cresterea energiei si imunitatii cand suntem deja in plina toamna?

Fructele, sursa de vitamine

Vara si la inceputul toamnei ne bucuram de abundenta de capsune, cirese, caise, mere, afine, mure si alte fructe bogate in vitamine, minerale, antioxidanti si nutrienti benefici. De asemenea, legumele proaspete sunt si ele disponibile pentru a fi preparate sau, cel mai bine, consumate crude.

Pe masura ce inaintam in toamna optiunile sunt mai putin numeroase si avem tendinta de a consuma cat mai multe preparate din carne. Sunt insa cateva fructe, legume si plante la care putem apela chiar si acum pentru un nivel optim de energie si imunitate.

Strugurii sunt recomandati pentru vitaminizare, remineralizare si refacerea organismului dupa efort fizic intens. Acestia contin vitamina A, vitamine din complexul B, precum si vitaminele C, E, D si P.

De asemenea, in struguri se regasesc minerale ca magneziul, calciul, sodiul, fosforul, potasiul si fierul. De aceea, aceste fructe sunt recomandate pentru combaterea infectiilor virale, pentru asigurarea energiei si pentru sanatatea sistemului cardiovascular.

Merele sunt alte fructe tomnatice, iar citricele ca portocalele, grapefruitul sau mandarinele vor fi din ce in ce mai usor de gasit. Acestea sunt recunoscute pentru continutul ridicat de vitamina C, eficienta in cresterea imunitatii.

Varza, morcovul si conopida, legume benefice pentru energie si imunitate

Printre legumele benefice pentru energie si imunitate se numara varza, morcovul, sau conopida. Atat varza creata, cat si varza de Bruxelles sunt bogate in vitaminele A, C si K si au proprietati antioxidante, antitumorale si antiinfectioase.

Vitaminele C si K, precum si cateva vitamine din complexul B (de exemplu B1, B2, B6) se regasesc si in conopida, iar morcovul are o concentratie mare de vitamine A, C si B2, fiind tonic, antianemic si remineralizant. Varza este recomandata si pentru continutul de calciu si magneziu, minerale care trebuie suplimentate in special in sezoanele reci.

Calciul este esential pentru rezistenta si buna functionare a sistemului osos si, din cauza faptului ca orele de lumina naturala scad toamna si iarna, trebuie insotit de un aport suplimentar de vitamina D3. Aceasta vitamina este unul dintre principalii actanti in absorbtia calciului in organism.

Magneziul este de asemenea implicat in absorbtia calciului, dar are si un rol important in producerea si transportul energiei. Deficitul de magneziu cauzeaza astenie, somnolenta, dar si tremor muscular.

Aminoacizii, acizii grasi, antioxidantii si enzimele digestive, nutrienti suplimentari necesari

Pe langa vitamine si minerale in categoria nutrientilor care ofera energie si imunitate se afla si antioxidantii, aminoacizii, enzimele digestive precum si acizii grasi Omega 3, 6 si 9.

Aminoacizii contribuie la sinteza proteinelor, iar glutamina, de exemplu, are rol si in stimularea sistemului imunitar si in refacerea organismului dupa efort fizic si stari de convalescenta.

Acizii grasi Omega 3, 6 si 9 combat variatiile starilor emotionale, ajuta la odihna si la reducerea impulsivitatii. Antioxidantii intaresc sistemul imunitar si cresc rezistenta organismului la infectii, iar fara participarea enzimelor la procesele biochimice si fiziologice actiuni ca digestia, distrugerea toxinelor, asigurarea imunitatii si regenerarea celulara ar fi imposibile.

Pentru ca organismul are nevoie de o varietate de nutrienti, in perioada de toamna si nu numai este recomandata administrarea suplimentelor alimentare cu formule complexe, care sa contribuie la asigurarea unui nivel optim de energie si imunitate.

Alimente care intaresc sistemul imunitar

Portocalale, pepenele rosu, migdalele, dar si spanacul, broccoli si varza va pot ajuta organismul in lupta impotriva infectiilor. Hidratant si racoritor, pepenele contine si un antioxidant puternic, glutation, care ajuta la intarirea sistemului imunitar, astfel incat sa poata lupta impotriva infectiilor. Nivelurile ridicate de glutation in sange sunt asociate cu longevitatea.

Grapefruit

Grapefruitul are o cantitate mare de vitamina C. In plus, contine flavonoide - compusi chimici naturali care s-au dovedit a creste capacitatea de activare a sistemului imunitar. Daca nu va place grapefruitul, consumati portocale sau mandarine.

Migdale

Un pumn de migdale poate reduce din efectele stresului asupra sistemului imunitar. Un sfert de ceasca contine 50% din cantitatea zilnica recomandata de vitamina E, care ajuta la stimularea sistemului imunitar. Contin si riboflavina si niacina si vitamina B care reduc efectele stresului.

Varza

Este o alta sursa de intarire a imunitatii. Este usor de gasit si este ieftina. Incercati sa adaugati varza de orice soi (alba, rosie) la supe si tocane pentru un plus de antioxidanti si pentru cresterea valorii nutritive a mesei.

Stridii

Stridiile contin zinc, iar nivelurile scazute de zinc au fost asociate cu infertilitatea masculina. Zincul pare sa aiba un efect antiviral, desi cercetatorii nu pot explica de ce. Totusi, ei stiu ca este important in sistemul imunitar, inclusiv la vindecarea ranilor.

Iaurt degresat

Un pahar pe zi poate reduce riscul de a raci. Unii cercetatori cred ca poate stimula sistemul imunitar pentru a lupta impotriva bolilor. De asemenea, contine vitamina D. Studii recente au descoperit o legatura intre nivelurile scazute de vitamina D si un risc crescut de raceala si gripa.

Spanac

Cunoscut ca un "super-aliment", spanacul este bogat in substante nutritive. Are acid folic, care ajuta organismul sa produca celule noi, fibre si antioxidanti, cum ar fi vitamina C. Consumati spanac crud sau fiert putin pentru a obtine cele mai multe beneficii.

Usturoi

Usturoiul ofera mai multi antioxidanti, care lupta impotriva invadatorilor sistemului imunitar, cum ar fi H. pylori, bacteriile asociate cu unele ulcere si cancerul de stomac. Sfat: se toaca si se lasa sa stea 15 la 20 de minute inainte de a fi adaugat la gatit pentru a activa enzimele imunostimulatoare.

Cartofi dulci

La fel ca morcovii, cartofii dulci au antioxidant beta-caroten si vitamina A, care este legata de incetinirea procesului de imbatranire si poate reduce riscul unor forme de cancer.

Broccoli

In urma unei cercetari s-a descoperit ca in broccoli exista o substanta chimica care ajuta la stimularea sistemului imunitar la soareci. In plus, este plin de nutrienti care protejeaza organismul. Are vitamina A, vitamina C si glutation.

În sezonul rece, imunitatea trebuie susţinută cu o alimentaţie bogată în vitamine şi minerale pentru a face faţă îmbolnăvirilor. Legumele şi fructele pot ajuta şi la corectarea anemiei care se manifestă prin: slăbiciune, ameţeală, stări de nervozitate ori pierderi de memorie.

Afecţiunea, spun medicii, este cauzată de scăderea cantităţii de hemoglobină sau a numărului de globule rosii din sânge. Poate fi tratată pe cale naturală, o alimentaţie atent concepută fiind cheia unei vindecări rapide. Atunci când boala nu a căpătat aspect patologic poate fi usor tratată prin adaos de fier în alimentaţie. Pătrunjelul este bogat în fier, vitaminele A, B, C şi K, aminoacizi, acid folic şi în betacaroten. De asemenea, pătrunjelul conţine şi alte vitamine şi minerale esenţiale atât pentru tratarea acestei afecţiuni, cât şi pentru întărirea sistemului imunitar. Întăritor natural al sistemului imunitar, bun stimulent al sistemului nervos, antiinfecţios, vasodilatator, bun renegerator capilar.

Pătrunjelul conţine proteine (20%), flavonoide (întreţin membranele celulelor sângelui, au rol de antioxidant), uleiuri esenţiale, fier, calciu, fosfor, mangan, inositol, sulf, vitamina K, betacaroten şi, în special, vitamina C. "Datorită substanţelor nutritive pe care le conţine, pătrunjelul întăreşte imunitatea organismului şi are un rol important în distrugerea radicalilor liberi. Planta este bogată în vitamina A, vitamina C, vitamina B şi E, mangan, fier, fosfor, potasiu, iod, clorofilă şi magneziu. Conţinutul de vitamina C este mai mare de patru ori decât cel din portocală, iar conţinutul de fier este mai mare decât cel al spanacului”, explică dr. Daniela Stan, medic de familie.

Sfecla roşie, un miracol pentru organism  

Tot ceea ce are nevoie organismul găsim în sfecla roşie. Consumată în oţet, proaspătă sau coaptă, este un superaliment nutritiv cu multe beneficii pentru sănătate. Vitaminele A, C, complexul B, sulful, sodiul, calciul, fierul, iodul, potasiul şi antioxidanţii din sfecla roşie ajută la tratarea mai multor afecţiuni.   “Sfecla roşie este un complex de vitamine şi minerale cum rar mai găsim şi, în plus, vindecă afecţiuni ale ficatului, afecţiuni cardiovasculare, digestive, întăreşte imunitatea şi este un puternic antiinflamator, detoxifiant şi energizant. Sfecla roşie conţine tot complexul de vitamina B, potasiu, mangan, vitamina C, vitamina A, magneziu, fosfor, iod, calciu, sulf, antioxidanţi şi fier, cu alte cuvinte tot ceea ce organismul are nevoie”, explică medicul.   Bananele te scapă de ameţeală   Bananele sunt o sursă excelentă de potasiu, magneziu, fosfor, fier şi proteine. Consumul regulat de banane reduce cele mai frecvente simptome ale anemiei: oboseala, ameţeala şi amorţeala. Mănâncă banane la micul dejun şi între mese sau optează pentru un shake din banane şi lapte. Banana, cel mai popular fruct din lume, ne oferă energie graţie conţinutului de potasiu şi magneziu.   Un singur fruct are 400 de miligrame din această substanţă necesară bunei funcţionări a sistemului nervos, a muşchilor şi menţinerii balansului fluidelor în organism.

Morcovul, bogat în vitamine şi minerale  

Betacarotenul şi alţi nutrienţi din compoziţia morcovilor susţin metabolismul, cresc nivelul hemoglobinei şi îmbunătăţesc sistemul imunitar.    Pe lângă faptul că este foarte bun la gust, morcovul este aliment natural, adică un aliment-medicament. Are un nivel ridicat de vitamine şi minerale precum potasiu, calciu şi magneziu. Pe lângă vitamina C, acesta mai conţine şi vitamine din grupa B cu proprietăţi calmante şi regenerante. Morcovul este cunoscut pentru proprietăţile sale nutritive, dar şi pentru faptul că este un bun antianemic, curativ, diuretic, remineralizant şi sedativ.  “Chiar şi gătit, morcovul îşi păstrează proprietăţile nutritive, fiind, de altfel, excepţia de la regulă care spune că, prin fierbere, legumele îşi pierd vitaminele. Asadar, chiar şi fiert, este o sursă importantă de vitaminele A şi B6, potasiu, magneziu şi acid folic”

 

Baobab- numit si Copacul vietii are un fruct magic, numai bun de consumat si cu o multime de beneficii pentru sanatate !

 Baobabul este un arbore specific Africii, însă se poate găsi și în Peninsula Arabă sau în India. El are mai multe denumiri, însă una pe care eu am auzit-o și la școală este pâinea maimuței!

Așa cum probabil ați văzut la televizor, baobabul este un copac care poate atinge înălțimi de 30 m, iar trunchiul gros, specific, poate atinge chiar și 10 m în diametru.

Baobabul este un arbore foarte neobișnuit. În primul rând ne uimește prin dimensiunea sa, în al doilea prin proporțiile sale. Având o circumferință de 9-10 metri, acesta ajunge în înălțime la numai 18-25 de metri. Iar în Cartea Recordurilor e înregistrat un baobab care are un trunchi de 54,5 metri în circumferință. 

Aspectul baobabului se explică foarte simplu: acesta crește, în principal, pe întinderile aride din Africa, iar trunchiul său conține rezerva de apă și substanțe nutritive. În partea de sus trunchiul acestui arbore se ramifică în ramuri netede și foarte groase. Diametrul сoroanei ajunge la 38-40 de metri. Măduva trunchiului său este foarte moale și se distruge foarte rapid, fiind infectată de ciuperci. Astfel, golul imens al tulpinii localnicii îl folosesc pentru nevoile sale. Vestitul explorator David Livingston a descris cazul când a văzut 20 sau chiar 30 de oameni dormind în interiorul baobabului uscat, fără orice incomodități. În Senegal poeții erau înmormântați în baobabi, considerând că nu merită să fie îngropați în pământ. În mod tradițional, trunchiurile goale de baobab sunt folosite ca depozit pentru cereale și alte produse, precum și ca rezervoare de apă.
Astăzi, în Africa, baobabul continuă să fie utilizat pentru o varietate de scopuri. De exemplu, în Kenia, pe traseul Nairobi-Mombasa un baobab e dotat cu o ușă și niște ferestre. De mai multe ori el a servit drept un refugiu temporar pentru turiști. În Zimbabe dintr-un baobab a fost făcută chiar o statie de autobuz, în „sala de așteptare” a căruia încap cu ușurință 40 de persoane. Iar în Botswana s-a păstrat un baobab, ce în trecut a fost folosit ca o închisoare. În Limpopo într-un copac, vârstă căruia este de 6.000 de ani, s-a deschis un bar-baobab. Restaurantul se bucură de popularitate printre turiști. Baobabii sunt foarte rezistenți, ei restabilesc rapid coaja deteriorată și pot crește timp de sute de ani chiar cu măduva deteriorată.

Baobabul, este supranumit și copacul cu rădăcinile în sus, din cauza formei sale caudate .

Lemnul de baobab nu este bun la nimic în construcții, și asta pentru că el este extrem de poros; un singur copac poate înmagazina până la 120.000 litri de apă!!! Acest lucru îi ajută să supraviețuiască în timpul sezonului uscat. Tot atunci, elefanții pur și simplu rup bucăți din trunchi, pe care apoi le rod pentru a absorbi apa!

Partea cea mai interesantă însă o reprezintă fructul de baobab.

Fructul seamănă parcă cu nuca de cocos, coaja fiind extrem de tare. Partea comestibilă este pudra uscată albă care înconjoară semințele, deși în unele locuri și aceste semințe se mănâncă. Gustul este o combinație între grapefruit, pere și vanilie, puțin acrișor.

Deși este o pudră uscată, ea totuși conține până la 12% apă, de 6 ori mai multă vitamina C decât o portocală, de 2 ori mai mult Calciu decât laptele, vitamina B, magneziu, fier, fosfor și antioxidanți.

În mod tradițional, frunzele de baobab, scoarța și semințele au fost folosite pentru a trata „aproape orice boală”, inclusiv infecții microbiene, diaree, anemie, dureri de dinți și dizenterie. Frunzele și pulpa de fructe au fost folosite pentru a reduce febra și pentru a stimula sistemul imunitar. Ca și curiozitate, fructul de baobab este singurul din lume care se usucă natural, pe ramură, fără să cadă.

În țară noastră este foarte ușor de consumat pulberea de Baobab, pe care o găsim la plafar, atât direct în magazine, cât și în mediul online.

Pulberea de  baobab :

-prezintă aproape 50% fibre, așadar este de un real folos pentru cei care suferă de disbioze intestinale sau de tulburări de tranzit, reprezentând un înlocuitor natural și ecologic pentru tratamente pe baza de fibre.

-este mai bogată în vitamina C decât citricele, ajutând sistemul imunitar și având efecte antianemice și antiimbatranire: vitamina C ajută la formarea colagenului de sub piele și la prevenirea apariției vergeturilor și a ridurilor, în timp ce la nivel gastric, împreună cu sucul gastric favorizează absorbția fierului.

Alte minerale și vitamine conținute în pudra de baobab: calciu, magneziu, potasiu, fier, fosfor, sodiu, zinc, vitamina A, vitamina E, vitamine din complexul B, acid folic.

Beneficiile pudrei de Baobab pentru sănătate

Incepand cu anul 2008, odata cu autorizarea in UE a pudrei din fructe de baobab ca ingredient sigur in alimantatie, se constata un interes crescut pentru valorificarea semintelor de baobab si a pudrei din fructele acestuia pentru consum, dar baobabul este si o sursa de fibre, de ulei vegetal (din seminte), coloranti si combustibil. Pentru australienii indigeni acest arbore este o sursa de apa si hrana. Ei folosesc frunzele sale in scop medicinal, iar fructele sunt uneori pictate la exterior si sculptate pentru a fi purtate ca ornamente. 

• Combate oboseala cronică: prezintă efect energizant și mineralizant pentru organism;
• Ajută la menținerea sănătății oaselor, prin conținutul de calciu;
• Ajută în tratarea și prevenția anemiei;
• Susține funcțiile sistemului imunitar;
• Ajută în relgarea nivelului zahărului în sânge (glicemia);
• Susține sănătatea microbiomului, fiind considerată un aliment prebiotic – hrană pentru microorganismele bune de la nivelul intestinelor noastre;
• Ajută în menținerea tinereții și frumuseții, participând totodată la întărirea unghiilor și frumusețea părului;
• Susține funcțiile sistemului nervos;
• Susține sănătatea digestivă;

Pudra de baobab se poate consuma în numeroase rețete, adăugată la final (deci consumată crudă) sau chiar la prepararea termică, astfel:

• În rețete de smoothie
• Peste salate de legume sau de fructe
• În prăjituri
• În preparate cu carne de pasăre
• În preparate cu orez
• În supe exotice.                                                                

Pudra din fructele de baobab are un continut de 12 la suta apa, 50 la suta fibre alimentare si un procent deosebit de ridicat de acid ascorbic (vitamina C) si tiamina.

Valori nutritionale	UM	/100 g
Energie	kJ	539
	kcal	127,2
Proteine	g	2,7
Carbohidrati	g	78,5
din care:	g
zaharuri	g	20,9
fibre	g	50,6
Lipide	g	5,2
din care acizi grasi saturati	g	0,23
Sodiu	mg	8,8

 

Fructul de baobab, poate fi considerat un nou super-aliment?

Mai bogat în vitamina C decât portocala, cu mai mult calciu decât laptele, bogat în fitosteroli, betacaroten și flavonoide, este sau nu fructul de baobab, cel mai nou super-aliment?

Argumente PRO – reglează tranzitul, reduce colesterolul și menține sănătatea inimii

Extrem de bogată în vitamina C – în medie 300mg la 100 de grame de fruct, față de 40mg  la 100 de grame de portocală- pudra de baobab mai conține surse importante de betacaroten (pro-vitamina A) și flavonoide, fiind recunoscută ca un puternic protector cardiovascular. Foarte utilă este și cantitatea de fibre conținută, în special fructo-oligozaharide, denumite și fibre prebiotice, care ne pot ajuta în reglarea tranzitului.

Datorită bogăției sale în fitosteroli (compuși naturali din plante), pudra de baobab are efecte anti-inflamatorii, analgezice și antipiretice. Totodată, tot acești fitosteroli ajută și la reducerea colesterolului “rău” din sânge și a trigliceridelor.

Argumente CONTRA- cantitate ridicată de zaharuri și aport de minerale incert

Se susține faptul că fructul de baobab are de două ori mai mult calciu decât lactatele. În acest sens, părerile sunt împărțite deoarece nu se cunoaște cu exactitate coeficientul de absorbție al acestuia și știm deja că nu tot calciul consumat este şi absorbit. Oamenii absorb aproximativ 30% din calciul consumat, dar acest procent depinde de tipul de alimente consumate, de starea de sănătate a consumatorului, de vârsta acestuia şi de alţi factori.

Dacă se realizează un calcul simplu: la 10 grame de pudră de baobab consumată, se susține că aportul de calciu este în medie 30 mg, pe când la un consum de 100 g iaurt, vom avea, în medie, un aport de 120 mg calciu.

E bine să începeți cu 1/4 de linguriță, apoi să creșteți doza progresiv până la 1/2 linguriță sau chiar mai mult. Pentru rezultate optime se recomandă o doză zilnică între 2-4 grame. Puteți adăuga pudra de baobab în limonadă, în apă și ceaiuri, în sucuri  naturale de fructe și smoothie-uri.

La fel și în cazul fierului, la 100 g de pudră de baobab, aportul de fier ar fi 2mg, iar la 100g de ficat de vită aportul de fier este între 8-10 mg.

Un punct în minus îl primește și pentru cantitatea ridicată de zaharuri: între 17-28 mg/ 100 g pudră de baobab.

GUTUIA -zeci de beneficii intr-un singur fruct! 😍

 

GUTUIA, zeci de beneficii intr-un singur fruct !

Gutuiul, unicul membru din genul Cydonia, este un arbore de mărime medie, originar din regiunea Caucazului, în sud-vestul cald al Asiei. Este un arbore fructifer înrudit cu mărul și părul. Este cunoscut din antichitate, fructele sale fiind folosite în gastronomie sau în medicina populară, alături de semințe și frunze.

Efectele pozitive ale gutuilor asupra sanatatii sunt mai putin cunoscute. Aceasta influenteaza in mod pozitiv functia ficatului, sistemul digestiv si ajuta la ameliorarea bolilor aparatului respirator.

Intr-un singur fruct exista un depozit impresionant de vitamine (A, B, C, PP), saruri minerale, carbohidrati si fibre.

Gutuia este un fruct cunoscut de toți susținătorii medicinei naturiste. Utilizarea sa este recomandată în primul rând toamna și iarna, când numărul infecțiilor sezoniere crește. Gutuile sunt fructe bogate în vitamina C și elemente minerale. În sezonul rece întărește eficient sistemul imunitar și sprijină organismul în lupta împotriva gripei și răcelilor.

Gutuia obișnuită este un fruct cultivat ca plantă ornamentală. O găsești în livezi, grădini de casă, parcuri și parcele. Fructele acestei plante se coc toamna – în septembrie și octombrie. Ele pot fi recunoscute prin faptul că sunt galbene, mari și seamănă cu mici pere sau mere ca formă. Fructele de gutui nu sunt consumate crude, pentru că sunt prea tari și prea acre, dar poți pregăti din ele preparate precum: miere, gemuri, compoturi, sucuri, paste, tincturi și vinuri. Merită menționat faptul că pe rafturile magazinului, în afară de gutuia obișnuită, se poate găsi și gutuia japoneză. Fructele sale sunt foarte acre și, în același timp, mai aromate.

Proverbul cu un măr pe zi ţine doctorul departe e perfect valabil şi în cazul gutuilor. Aceste fructe parfumate ale toamnei au calităţi dovedite în lupta cu răcelile, dar şi în bătălia cu cistita, colita sau depresia

Legenda spune că Afrodita a venit în Elada adusă de spuma mării, având un coş plin cu gutui. De acolo tradiţia vechilor greci de a oferi în dar la nuntă gutui, unele dintre cele mai gustoase şi parfumate fructe ale toamnei.

Iată doar câteve dintre motivele pentru care ar fi bine să le consumi mai des:

1. Întăresc sistemul imunitar şi tratează anemia, graţie complexului biochimic bogat, compus din pectine, tanin, vitaminele A, B 1, B2, B 6, C, E PP, fier, calciu, sodiu, potasiu, magneziu şi fosfor.

2. Revigorează şi redau pofta de mâncare. Din acest punct de vedere, consumul unei jumătăţi de fruct proaspăt pe zi, de preferat în asociere cu miere de albine, reprezintă un adjuvant excelent pentru perioada convelescenţei.

 3. Combat afecţiunile hepato-biliare. În acest scop, se spală bine 2-3 gutui (pentru îndepărtarea pufului de pe coajă), se taie mărunt şi se mănâncă în 2-3 doze. Când boala e însoţită de vărsături, se administează piureul de la 2 gutui fierte, curăţate, în prealabil, de coajă şi seminţe.

4. Calmează colita. De data aceasta, seminţele sunt cele care aduc alinarea. Colectează 20 g şi fierbe-le, la foc mic, în 200 ml de apă, până ce lichidul scade la jumătate. După ce se răceşte, decoctul se strecoară printr-un tifon şi se bea în două doze.

 5. Au efect expectorant şi sunt remediu de prim rang în bronşită şi chiar şi în înciputul de tuberculoză. Se fierb 100 g de seminţe de gutuie în 300 ml de apă, până când lichidul scade la jumătate, apoi se strecoară şi se iau, de 3-4 ori pe zi, câte 2 linguri de decoct. De asemenea, în cazul tusei şi al anginei, se dă o gutuie pe răzătoare, se acoperă cu 200 ml de apă fierbinte şi se lasă la infuzat. După o oră, se bea infuzia sau se face gargară cu ea.

 6. Ameliorează cistita. În această situaţie, este indicat sucul de gutuie (50-100 ml/zi), datorită proprietăţilor sale diuretice şi dezinfectante.

 7. Sunt antidepresive. Pentru îmbunătăţirea stării de spirit, se ia după fiecare masă câte o lingură de dulceaţă de gutui. De asemenea, se pun, în dormitor, pe noptieră, 1-2 fructe coapte. Substanţele eterice din gutuie au proprietăţi liniştitoare.

8.Te ajuta sa slabesti -Medicii nutritionisti recomanda si ei gutuile, mai ales in timpul dietelor. Acestea ajuta la slabire, deoarece sunt acide si neutralizeaza grasimile. Astfel, metabolismul se accelereaza, iar arderile sunt mult mai rapide.

Proprietăți de sănătate ale gutuii: fruct pentru gripă și răceală

Gutuia conține taninuri, pectine și uleiuri volatile în cantități mari. În plus, gutuia este o sursă valoroasă de vitamina C, în 100 g există 15 mg. Vitamina C, pe de altă parte, crește imunitatea și ajută la tratamentul infecțiilor sezoniere. Vitaminele din grupa B, cât și elementele minerale precum: calciul, potasiul, fierul, cuprul, magneziul și fosforul sunt, de asemenea, responsabile pentru aceste proprietăți de sănătate ale gutuii. Gutuia pentru gripă se consumă cel mai bine sub formă de suc, cu adaos de miere. Băutura este excelentă pentru tuse, răceli și solstiții de toamnă. Datorită proprietăților bactericide și bacteriostatice, fructele de gutui ajută și ele în tratamentul infecțiilor tractului respirator superior.

Proprietăți de sănătate ale gutuii: fruct pentru simptome ale tractului digestiv

Semințele de gutui au și proprietăți medicinale. Se formează din ele o infuzie sau macerat. Infuzia de semințe de gutui ameliorează indigestia, reduce refluxul și arsurile la stomac. De asemenea, este recomandat pentru fermentarea intestinală excesivă, inflamația tractului gastro-intestinal, gastrită și deteriorarea mucoasei gastrice.

Proprietățile de sănătate ale gutuilor sunt stimularea digestiei și susținerea metabolismului. Aceasta înseamnă că poți consuma aceste fructe în timp ce ești pe o dietă de slăbire. Gutuile pot fi găsite în multe diete reducătoare. Chiar și persoanele care iau în mod constant medicamente o pot consuma, deoarece acest fruct întărește ficatul.

Semințele de gutui, care stimulează apetitul, au, de asemenea, un efect pozitiv asupra sănătății. Pentru îmbunătățirea e, merită să consumi o tinctură din semințe sau să o adaugi în ceai.

Cum să faci o tinctură din gutui?

Tinctura de gutui se prepară din 2 kg fructe de gutui coapte, 1 kg zahăr, 0,5 l alcool. Fructele și cojile se freacă pe o răzătoare groasă, se pun într-un borcan și se acoperă cu zahăr, apoi se acoperă cu hârtie de pergament. După o săptămână, în fructe se toarnă o băutură spirtoasă, iar borcanul închis se păstrează timp de o lună. După acest timp, tinctura trebuie strecurată printr-o strecurătoare groasă, în care se toarnă 0,5 litri de vodcă  cu tărie 40% și se pune deoparte timp de 2 luni.

Rețetă pentru un suc de gutui pentru răceală

În timpul răcelilor, merită să consumi sucul de gutui. Îl poți cumpăra în magazin sau îl poți prepara singur, datorită căruia va fi natural și fără conservanți nocivi. Sucul de gutui se prepară dintr-un kilogram de fructe, care sunt tăiate, dar nu sunt decojite. Fructele pregătite sunt aranjate în straturi într-un borcan mare și acoperite cu zahăr. Borcanele cu fructe trebuie închise și așezate deoparte, într-un loc cald timp de aproximativ 5 zile, amestecând conținutul său o dată pe zi. Siropul se toarnă în borcane și se pasteurizează timp de 10 minute. După aceea, sucul este gata pentru consum. Sucul de gutui pentru răceala obișnuită se bea cel mai bine cu miere de albine.

Rețetă pentru dulceața de gutui

Dulceața de gutui este un aditiv popular pentru ceai. Poate fi folosit ca o alternativă la lămâie. Tinctura va adăuga aciditate și îi va deschide culoarea. Prin consumul de ceai cu gem de gutui, acesta va oferi organismului numeroase substanțe nutritive valoroase.

Dulceața de gutui se face din 1,5 kg de fructe, din care se îndepărtează cuiburile de semințe și se taie în bucăți mici. Fructul se pune în apă clocotită și se gătește până la înmuiere, timp de aproximativ 30 de minute, amestecând. Următorul pas este să strecori fructul și să-l pui într-o tigaie, unde vei adăuga aproximativ 4 pahare de zahăr și o linguriță de scorțișoară. Fructele de gutui se prăjesc până când sunt groase și iau o culoare portocaliu închis. Dulceața trebuie consumată din când în când sau pasteurizată în borcane.

Gutuia este considerată unul dintre cele mai vechi fructe din lume. Aceasta a fost cultivată în timpuri străvechi și a fost cunoscută înaintea mărului. Unele surse spun că a fost gutuia (nu un măr) pe care Eva i l-a dat lui Adam în paradis. Fructele de gutui sunt cunoscute mai ales în sudul Europei, dar are și mulți susținători în România. Aspectul, gustul și proprietățile vindecătoare ale gutuilor îl fac să fie utilizat pe scară largă. Folosirea fructelor de gutui este atât medicinală cât și decorativă. Fructele de gutui sunt folosite și de cosmeticieni.

 

 PS. Sa ne bucuram de toate aceste beneficii si sa fim recunoscatori ! 💖😍