Cu pasi
repezi ne indreptam spre sfarsitul primaverii si primim cu bratele deschise
zilele fierbinti ale verii. Este sezonul salcamilor ! Primim cu drag parfumul
lor sensational in plimbarile noastre in natura .
Salcâmul provine din continentul nord-american si crește
spontan pe aproape orice tip de teren. Are frunze compuse și flori albe, în
ciorchine, puternic mirositoare, iar fructele sunt păstăi aplatizate, brun
roșcate. Înflorește primăvara târziu, în luna mai-iunie.
Salcâmul este un arbore cu
proprietăți medicinale și melifere (pentru miere) apreciate din vechi timpuri.
Vorbim despre salcâmul obișnuit, care crește spontan, în curțile de casă, în grădini,
pe marginea drumurilor sau în păduri. În scop curativ, se culege floarea, care
ne îmbie cu parfumul lor cuceritor și gustul dulce.
Florile de salcâm, plăcute la gust şi la miros, au
o mare valoare terapeutică. Preparatele pe bază de salcâm (infuzie, tinctură,
pulbere) sunt alcalinizante, antispastice (acţionează asupra musculaturii
netede gastrice şi pulmonare), sedative şi calmante. Datorită acestor
proprietăţi, florile de salcâm au efecte calmante în afecţiuni ale sistemului
nervos, ale aparatului digestiv şi în boli pulmonare.
Beneficiile oferite de preparatele din salcâm, care
menţin starea de sănătate, se datorează compoziţiei chimice complexe a
salcâmului care conţine numeroase substanţe active : taninuri, glucide,
substanţe mucilaginoase, acaciină şi ulei volatil. Toate acestea sunt de mare
ajutor pentru tratarea irascibilităţii, pentru un somn odihnitor sau pentru
tulburările de memorie.
Florile de salcâm se culeg în
perioada mai-iunie, și se pun la uscat în strat subțire pe foi de ziar sau
hârtie curată, în locuri bine aerisite, sau pe balcon dacă stați la bloc. După
ce s-au uscat, florile se păstrează (întregi) în săculeți de pânză sau tifon,
sau în pungi de hârtie, la loc uscat și răcoros.
Preparatele din flori de salcâm sunt recomandate în
tratamentul afecţiunilor digestive şi în combaterea crampelor musculare de
natură nervoasă
Florile de salcam au efecte
anti-acide si calmante gastrice. Studii in curs de derulare indica faptul ca
florile de salcam actioneaza si la nivelul sistemului nervos central, reducand
raspunsul organismului la starile de stres psihic, ceea ce ar explica si mai
bine efectele benefice ale acestei plante in gastrita ce apare la persoanele
suprasolicitate psihic ori care au probleme de echilibru emotional.
Din florile de salcam putem face
preparate minunate pentru sanatatea noastra, astfel :
Pulbere de flori de salcâm - Se macină fin florile de salcâm uscate, folosind rânița de cafea. Se ia de regulă câte 1 vârf de linguriță de pulbere, de 2 ori pe zi, cu suc de fructe, sirop natural sau puțină miere.
Ceai de salcâm - Se prepară prin infuzarea a 2 linguri de flori de salcâm uscate și mărunțite într-o cană cu apă clocotită, jumătate de oră. Se strecoară și se bea cu miere.
Tinctură de salcâm - Se pun 20
de grame de flori de salcâm uscate și mărunțite la macerat cu 100 ml de alcool
alimentar natural, și se lasă la macerat 10 zile, agitând preparatul de 3-4 ori
pe zi. La final, tinctura se strecoară printr-un tifon, și se mai lasă 6 zile
la frigider, la decantat. Se strecoară din nou partea limpede și se păstrează
în sticluțe închise la culoare, cu un dop picurător. Tinctura de flori de
salcâm se poate păstra fără probleme 2 ani.
Putem deasemenea sa ne eliberam de migrene datorate
de stres - infuzia preparată din florile de salcâm are darul să liniştească, să
calmeze, să combată stresul şi migrenele apărute pe fond de oboseală. Aceasta
se prepară din trei linguriţe de flori uscate de salcâm care se lasă zece
minute într-o cană cu apă clocotită. Se beau câte două căni de infuzie în
fiecare zi, îndulcită, de preferat, cu miere de salcâm. Cura se face timp de o
lună. Salcâmul este foarte bun şi pentru înlăturarea stărilor de greaţă care
însoţesc episoadele de migrenă.
Tot cu ajutorul florilor de salcam putem vindeca tusea convulsiva
- Florile de salcâm sunt un antitusiv eficient. Dintre substanţele active
importante, doi compuşi specifici, robinina şi acacina, împreună cu uleiul
volatil, calmează crizele puternice de tuse convulsivă. Se beau zilnic câte
două-trei căni de infuzie călduţă, preparată din flori de salcâm, îndulcită cu
miere polifloră sau de salcâm, aceasta din urmă având şi efecte emoliente.
Insomniile cronice - Adăugate în salatele de fructe, florile de
salcâm s-au dovedit un remediu savuros şi eficient în cazul insomniilor.
Salata-somnifer se prepară din două mere, trei linguri de flori de salcâm, două
linguriţe de miere de salcâm şi cinci-şase linguri de apă plată. Se rad merele,
se adaugă mierea, apoi se desprind florile de salcâm de pe tija plantei şi se
amestecă în această compoziţie. Ultimul ingredient, apa plată, încălzită puţin,
se toarnă în salată şi se amestecă foarte bine cu o lingură de lemn sau de
sticlă, pentru a evita oxidarea compoziţiei. O salată de acest fel se consumă
zilnic, timp de o lună. De asemenea, insomniile se tratează şi prin consumul
florilor de salcâm în stare proaspătă.
În tratamentul gastritelor hiperacide şi al ulcerului gastric
sau duodenal, se ia câte o linguriţă cu pulbere de flori de salcâm, de
două-trei ori pe zi, mai ales înainte de masă. Cura trebuie să dureze minimum o
lună şi se poate repeta după o pauză de 21 de zile.
În cazul constipaţiei, pasta de flori de
salcâm are efecte garantate. Aceasta se prepară din zece linguri de flori de
salcâm uscate, mărunţite şi amestecate cu cinci linguri de miere. Din acest
amestec se ia câte o linguriţă dimineaţa, pe stomacul gol, şase-opt săptămâni.
Proprietăţile terapeutice ale preparatelor din flori de
salcâm dau posibilitatea intervenţiilor în tratarea multor boli, mai ales în
afecţiunile sistemului nervos şi în boli digestive şi pulmonare.
Efectele vindecătoare ale florilor de salcâm se exercită la toate persoanele, indiferent de vârstă. Acţiunile asupra sistemului nervos se manifestă prin capacitatea de a linişti, de a calma şi de a tonifia organismul aflat în diferite stări nevrotice. Produsele din flori de salcâm sunt utilizate în multe afecţiuni psihosomatice care apar drept consecinţe directe ale unor tensiuni sufleteşti.
Din experienţe îndelungate s-a constatat că aceste afecţiuni ale sistemului nervos dereglat se pot trata prin:
- inhalarea parfumului florilor de salcâm, cu efecte liniştitoare asupra psihicului, recomandându-se scurte plimbări prin preajma salcâmilor înfloriţi;
- aromatizarea camerei de lucru şi de dormit a bolnavului cu buchete de flori proaspete;
- consumul unei infuzii din flori uscate (o lingură la 200 ml apă clocotită), luată în 3 reprize pe zi, într-o cură de 3 săptămâni, înlocuind total apa de băut;
- consumul zilnic a unui macerat la rece din flori ţinute 2-3 zile în miere de albine, luând câte 3-5 linguriţe pe zi;
- tinctură din 20 de grame flori uscate care se macerează în 100 ml alcool 700, timp de 10-14 zile, din care se iau zilnic de două ori câte 10 picături.
În tratament extern al bolilor sistemului nervos sunt recomandate băi generale cu extracte din flori.
Bune efecte se constată în combaterea arsurilor de stomac (pirozis), apărute mai ales noaptea, cu localizări retrosternale, datorate hiperacidităţii. De asemenea sunt atenuate durerile în ulcerul gastric şi duodenal, în gastralgii hiperclorhidrice, reflux gastro-esofagian, indigestii după mese copioase cu alimente grase, în insuficienţă hepatică, crampe abdominale şi hernie hiatală. La copii, florile de salcâm pot avea efecte benefice în diareea acidă sau vărsături de lapte, precedate de agitaţie.
Tratamentele acestor boli digestive se pot face cu încredere folosind o infuzie din amestec, în părţi egale, cu flori de salcâm şi frunze de dud bogate în carbonat de calciu cu efecte alcalinizante, de reducere a hiperacidităţii gastrice; se ia o linguriţă din amestec la 250 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 10-15 minute şi se beau două ceaiuri pe zi, după mesele principale, în cure de lungă durată.
Mierea de salcâm întăreşte imunitatea - Mierea de salcâm are o serie de proprietăţi
terapeutice, dintre care cea mai importantă este întărirea sistemului imunitar.
Diluată în puţină apă caldă şi luată înainte de mese sau seara, înainte de
culcare, are efecte deosebite în cazurile de ulcer gastric şi duodenal. Dacă
este amestecată cu nuci mărunţite, se obţine un remediu eficient şi cu efecte
imediate în cazuri de oboseală fizică şi intelectuală.
În cazul arsurilor uşoare se
zdrobesc florile de salcâm şi se aplică pe locul afectat, timp de două ore.
Efectele sunt de calmare şi de grăbire a vindecării.
Infuzia - Se pune o
linguriţă de flori într-o cană de apă clocotită, se acoperă şi se lasă 10-15
minute, după care se filtrează. Se va consuma de trei ori pe zi după
mesele principale. Este bună pentru gastrite, migrene, ulcer gastric.
Tinctura - Într-un borcan cu filet se pun 15 linguri de pulbere
de flori peste care se adaugă două pahare de alcool alimentar de 50 de grade.
Se închide ermetic şi se lasă la macerat două săptămâni, apoi se filtrează. Se
ia de patru ori pe zi câte o linguriţă, diluată în apă.
Depresie
- Salcâmul e un bun remediu pentru atenuarea acceselor de mânie şi
iritabilitate psihică, în cazurile de epuizare nervoasă, depresie şi de
tulburări de memorie.Tulburările sistemului nervos se pot calma prin inhalarea
parfumului florilor de salcâm.
Apa de salcâm detoxifică
- Apa potabilă sau răcoritoarele carbogazoase pot fi înlocuite cu apa din flori
de salcâm.
Se
macerează o mână de flori uscate, minimum opt ore, într-un litru de apă curată,
de preferat de izvor sau plată.
De asemenea, se poate bea o
cană de infuzie zilnic, într-o cură de trei săptămâni. Are efecte de
detoxifiere.
Sa va fie de folos !
Va imbratisez cu drag !
