marți, 20 octombrie 2020

Elefantul Rope ( Credinta)

 


Elefantul Rope ( Credinta)

( Povestire cu talc)


Un domn se plimba printr-o tabără de elefanți și a observat că elefanții nu erau ținuți în cuști sau ținuți prin folosirea lanțurilor.

Tot ce îi împiedica să scape din tabără era doar o mică bucată de frânghie legată de unul dintre picioare.

În timp ce bărbatul se uita la elefanți, a fost complet confuz cu privire la motivul pentru care elefanții nu și-au folosit doar puterea pentru a rupe frânghia și a scăpa din tabără. Ar fi putut cu ușurință să facă acest lucru, dar în schimb nu au încercat deloc.

Curios și dorind să afle răspunsul, el l-a întrebat pe un antrenor din apropiere de ce elefanții stăteau acolo și nu au încercat niciodată să scape.

Antrenorul a răspuns;
„Când sunt foarte tineri și mult mai mici, folosim frânghia de aceeași dimensiune
pentru a le lega și, la vârsta respectivă, este suficient să le ținem.
Pe măsură ce cresc ,sunt condiționați să creadă că nu se pot desprinde.
Ei cred că frânghia îi poate încă ține, așa că nu încearcă niciodată să se elibereze ”.
Singurul motiv pentru care elefanții nu s-au eliberat și au scăpat din tabără a fost că, în timp, au adoptat credința că pur și simplu nu era posibil.

Morala povestii:

Indiferent cât de mult încearcă lumea să te împiedice, continuă întotdeauna cu convingerea că ceea ce vrei să realizezi este posibil. 
A crede că poți avea succes este cel mai important pas în realizarea efectivă a acestuia.

Sursa : Internet


Cum îți găsești drumul în viață

 

Cum îți găsești drumul în viață

(Povestire cu talc)





Un mare înțelept zen se plimbă de-a lungul unui lan de grâu când unul dintre discipolii săi s-a apropiat de el și l-a întrebat: “Maestre, eu nu găsesc drumul cel adevărat. Care este secretul? De unde știu care este drumul pe care trebuie să o iau?”

“Ce înseamnă inelul de pe mâna ta dreaptă”, l-a întrebat maestrul, răspunzându-i astfel la întrebare.

“Este un dar de la tatăl meu, mi l-a dat înainte să moară.”

“Ei bine, dă-mi-l mie.”

Discipolul s-a conformat și i-a întins inelul, iar înțeleptul l-a aruncat departe, în mijlocul lanului de grâu.

“Și acum ce?”, a țipat discipolul mânios și dezamăgit. “Acum trebuie să mă opresc din orice făceam ca să caut inelul! Este important pentru mine!”

“Când îl găsești, amintește-ți că ți-ai răspuns singur la întrebarea pe care mi-ai adresat-o. Așa îți descoperi adevăratul tău drum în viață: este mai important decât orice altceva!”


* Unele surse menționează că autorul acestei povestiri este anonim, altele îl desemnează ca autor pe scriitorul Paulo Coelho

Bolovanul din drum

 

Bolovanul din drum

(Povestire cu talc)




În vremuri de demult, trăia un rege puternic, stăpân peste un regat mare și prosper. Ce a făcut el însă într-o zi? Ei bine, într-o noapte, când nimeni nu era prin preajmă, și-a pus câțiva dintre oamenii săi să amplaseze un bolonav uriaș chiar în mijlocul unuia dintre cele mai importante drumuri din regat. A doua zi dimineață, când s-a trezit, s-a ascuns după unul din copacii care erau amplasați de-a lungul drumului și a așteptat să vadă ce se întâmplă. Vroia să vadă ce reacții au oamenii din regatul său și ce fac ei când se întâlnesc cu bolovanul din calea lor.

Au trecut pe lângă bolovan, fără să îl miște în vreun fel sau să îi facă ceva, câțiva dintre cei mai de seamă și bogați negustori, oameni de vază de la curtea regelui. Aceștia au văzut pietroiul și s-au plâns de el că îi încurcă, dar nimeni nu a făcut nimic cu el și și-au văzut în continuare de drum. Mulți dintre oameni l-au învinovățit pe rege că nu face nimic ca să mențină drumurile curate pentru ei. Nimeni însă nu a făcut nimic ca să înlăture bolovanul din drum.

Într-o zi, s-a apropiat de bolovan un țăran cu un coș cu legume în mâini. Se ducea la piața să le vândă și să câștige un bănuț cinstit pentru familia sa, iar drumul respectiv era rută sa cea mai scurtă către piață. Când s-a apropiat de bolovan, a lăsat jos povara și a încercat să împingă bolovanul din drum. După multe încercări și eforturi, a reușit să îl dea la o parte.

Când s-a întors apoi să își ridice de pe pământ coșul cu legume, a observat în locul în care fusese bolovanul o pungă. A luat-o și, spre surprinderea lui, în ea se aflau mai multe monede de aur și o bucată de hârtie care purta sigiliul și semnătura Regelui. Pe bilețel scria că aurul aparține celui care a înlăturat bolovanul din drum.


Morala povestirii: Putem să luăm ca atare obstacolele care apar în calea noastră și să nu facem nimic pentru a ne îmbunătăți circumstanțele sau putem face diferența cu fiecare acțiune și pas pe care îl facem, ajutându-ne nu doar pe noi, dar și pe restul lumii.


Autor: Anonim

Sursa : Internet

Poveste

Poveste Un înger tânăr, sleit de puteri, ședea pe pervazul unui apartament urban și privea cu melancolie la femeia ce zăcea nemișcată pe can...