sâmbătă, 30 ianuarie 2021

Catina este folosita in alimentatie, medicina, in furajarea animalelor, in silvicultura si chiar ca planta ornamentala.

 







Catina este un arbust de o importanta deosebita, intalnit atat in flora spontana cat si in culturi controlate. In Romania, catina alba creste spontan in zona subcarpatica din Moldova si Muntenia, pe vaile raurilor Teleajen si Dambovita.

Catina este utilizata si pentru stabilizarea solului si terenurilor in panta sau sub forma de gard viu datorita spinilor puternici care impiedica patrunderea animalelor sau a omului.

Utilizata in agricultura, catina mareste rezistenta de iernat a albinelor, fertilizeaza natural solul cu azot produs de activitatile simbiotice cu ciuperca Actinomices eleagni.

Prin contrastul dintre frunze si fructe, catina este o planta decorativa folosita din ce in ce mai des in amenajarile perisagere, care participa la realizarea legaturilor spirituale si culturale intre oameni si natura.

Primele plantatii de catina din tara noastra au fost realizate in scop tehnic, pentru fixarea si valorificarea terenurilor supuse degradarii, in special, in zona colinara a tarii, pentru fixarea nisipurilor miscatoare.

In Romania, prima plantatie de catina a fost efectuata in anul 1980, la Iasi si Pitesti.

 

        cititi mai multe...     

marți, 26 ianuarie 2021

Prietenia - comoara cea mai de pret !!!






Prietenia - comoara cea mai de pret !!!

 

Într-o zi, Petru a găsit o hartă pe care era marcat drumul către o comoară inestimabilă. “Voi găsi această comoară şi aşa, voi avea parte şi de ceva aventură!” exclamă el.

Şi iată, că porni la drum. Şi merse, ce merse şi ajunge la o pădure. Acolo l-a întâlnit pe Leu, pe care îl întrebă:” Eşti suficient de puternic şi curajos pentru a veni cu mine la o vânătoare de comori? Leul acceptă propunerea lui Petru şi îl însoţi pe acesta la drum. Pădurea era foarte deasă şi întunecoasă, iar lui Petru i se făcu frică însă, cu Leul lângă el reuşi să o străbată până la capăt.


       cititi mai multe ...

sâmbătă, 23 ianuarie 2021

VARZA MURATĂ..


Enciclopedia - Leacuri din bătrani !
Varza murată ! 

    Noi, românii, consumăm varză murată mai mult iarna, de sărbători, pentru sarmale, ca salată lângă o friptură mai grasă sau călită, cu ceva afumătură.
    Varza murată este un aliment dar şi un medicament minune despre care se spune că în Evul Mediu ar fi salvat mii de vieţi.
    Despre acest aliment nu s-au scris foarte multe studii dar se ştie că varza murată este un foarte bun antianemic, diuretic şi revitalizant.
    Varza murată este bogată în vitamina C, chiar mai bogată decât varza crudă, vitamină antioxidantă care ajută la fortifierea sistemului imunitar al organismului.
    Este singurul aliment de natură vegetală în care se găseşte vitamina B12 din belşug dar şi minerale ca magneziu, acid folic, potasiu, fier, iod.
    Datorită conţinutului său de vitamina B12, varza murată încetineşte procesul de îmbătrânire, protejează sistemul nervos şi impiedică pierderile de memorie.
    Studiile cercetătorilor arată că varza murată este un inhibator al cancerului. În timpul fermentaţiei, produce o substanţă numită isotiocianat care previne răspandirea cancerului în organism.
    S-a dovedit de asemenea, că este un leac împotriva gripei aviare.
    Varza murată alina durerile de stomac şi îi ajută pe cei care au probleme cu constipaţia, contribuind la reglarea digestiei.
    Pentru că are fier în compoziţie, varza murată este recomandată celorcare suferă de anemie dar şi persoanelor care au stări depresive.
    Deoarece conţine puţine calorii - 20 de calorii la suta de grame - poate fi consumată cu încredere în curele de slăbire deoarece înleşneşte arderea grăsimilor.
    Pe langă faptul că în organism acţionează exact ca o perie aspră la curăţarea şi eliminarea toxinelor, varza murată mai este cunoscută şi pentru efectul său de stabilizare a tensiunii arteriale.
        Moarea - zeama de varză acră - se recomandă pentru detoxifierea organismului, mai ales după sărbători, câte două, trei pahare înfiecare zi.Şi ca să încheiem într-o notă optimistă dar şi cu îndemnul de a nu ignora butoiul cu varză murată, chiar dacă nu miroase prea plăcut, se spune că undeva, intr-un spital, era un bolnav de cancer căruia medicul de salon nu-i mai dădea zile multe. La vizita zilnică nici nu se oprea la patul lui. Dădea a lehamite din mână, spunând "moare!" şi trecea mai departe. Cunoscand verdictul medicului, familia a venit si l-a luat ca să moară acasă. Mai mult din obisnuinţă dar şi ca încurajare, medicul i-a recomandat să vină la control peste 6 luni deşi ştia că va muri. Dar surpriză!         Exact la 6 luni, medicul se trezeşte în cabinet cu cel pe care deja il credea mort. L-a intrebat cum, ce a făcut de încă mai este în viaţă şi arată aşa de bine la care fostul muribund îi răspunde:
- Păi, de câte ori treceaţi pe lângă patul meu, spuneaţi "moare" şi eu, acasă, am băut două butoaie de moare.

Poveste

Poveste Un înger tânăr, sleit de puteri, ședea pe pervazul unui apartament urban și privea cu melancolie la femeia ce zăcea nemișcată pe can...