Catina este folosita in alimentatie, medicina, in furajarea animalelor, in silvicultura si chiar ca planta ornamentala.

 

Catina este un arbust de o importanta deosebita, intalnit atat in flora spontana cat si in culturi controlate. In Romania, catina alba creste spontan in zona subcarpatica din Moldova si Muntenia, pe vaile raurilor Teleajen si Dambovita.

Catina este utilizata si pentru stabilizarea solului si terenurilor in panta sau sub forma de gard viu datorita spinilor puternici care impiedica patrunderea animalelor sau a omului.

Utilizata in agricultura, catina mareste rezistenta de iernat a albinelor, fertilizeaza natural solul cu azot produs de activitatile simbiotice cu ciuperca Actinomices eleagni.

Prin contrastul dintre frunze si fructe, catina este o planta decorativa folosita din ce in ce mai des in amenajarile perisagere, care participa la realizarea legaturilor spirituale si culturale intre oameni si natura.

Primele plantatii de catina din tara noastra au fost realizate in scop tehnic, pentru fixarea si valorificarea terenurilor supuse degradarii, in special, in zona colinara a tarii, pentru fixarea nisipurilor miscatoare.

In Romania, prima plantatie de catina a fost efectuata in anul 1980, la Iasi si Pitesti.

 

        cititi mai multe...     

CĂTINA
CEA MAI BUNĂ SURSĂ DE VITAMINA C ŞI BETACAROTEN

CUM POATE FI CONSUMATĂ?

Dacă îți place gustul astringent al cătinei, poți încerca să consumi fructe de cătină și în stare naturală. Majoritatea preferă să o congeleze, să o combine cu miere sau să preseze fructele pentru a obține din ele sucul de cătină.

Dulceața de cătină fără zahăr este foarte acrișoară, dar are beneficii extraordinare. Siropul de cătină fără zahăr poate fi băut după ce l-ai îndulcit cu miere sau sirop de agave, un excelent înlocuitor al zahărului.

Uleiul de cătină este un alt preparat minune obținut din aceste fructe. El este recunoscut pentru capacitatea de a reduce colesterolul râu și pentru potențialul curativ în caz de ulcer gastric, afecțiuni circulatorii și boli hepatice.

CARE SUNT BENEFICIILE CĂTINEI?

Cătina are un puternic efect antiinflamator, cicatrizant, antibiotic și antitumoral. Atât fructele de cătină, cât și mugurii, frunzele și scoarța, pot fi folosiți pentru prepararea de uleiuri, tincturi sau sirop.

Iată care sunt beneficiile consumului intern:

•      uleiul de cătină este un excelent adjuvant în tratamentul ulcerului gastric și duodenal, diareei, reumatismului, afecțiunilor neuroendocrinologice, circulatorii și hepatice;
•     cătina combate efectele negative ale alcoolismului, stresului, asteniei sau anemiei;
•    poate fi folosită în tratarea bolilor coronariene, hipertensiunii și gingivitei;
•     are efecte benefice în caz de depresie, boala Parkinson, tumori canceroase, diferite tipuri de adenoame (tumori benigne ale glandelor endocrine), afecțiuni bucale, răgușeală, răceală și gripă, faringita, intoxicații și leucemie;
•      poate trata afecțiuni ale ficatului, splinei și rinichilor.

Cătina poate fi folosită și pentru uzul extern, sub formă de ulei, în tratarea afecțiunilor ochilor și ale pielii, de la miopie, glaucom și cataractă, până la alergii, eczeme, hemoroizi, psoriazis sau arsuri solare.

Un alt beneficiu extraordinar este faptul că ține colesterolul sub control, inhibă pofta de mâncare, vitaminizând în același timp organismul.

În urmă cu câteva decenii, vindecătorii și plantații au folosit în mod activ fructe de portocale luminoase și frunze de cătină pentru a trata răcelile, anemia și bolile cardiace. Din păcate, astăzi unul dintre cele mai utile și arbuști medicinale nu este foarte popular cu grădinarii care nici măcar nu își dau seama că frunzele de cătină pot fi folosite pentru tratament.

Compoziția și proprietățile benefice ale frunzelor de cătină

Spre deosebire de boabe, compoziția chimică a frunzelor de cătină nu este încă bine înțeleasă. Atenția oamenilor de știință care studiază compoziția și proprietățile benefice ale frunzelor a atras mai multe componente:

·         taninuri - aproximativ 10%, ele oferă proprietăți antiinflamatorii, astringente ale frunzelor,

·         taninuri - datorită lor, decoctările și perfuziile au un efect dezinfectant și antiseptic,

·         Serotonina - se pare că frunzele de cătină conțin unul dintre cei mai importanți neurotransmițători, denumiți în mod obișnuit "hormonul de plăcere". Lipsa de serotonină în organism duce nu numai la o scădere a dispoziției și a vitalității, dar și la probleme cu somnul, deteriorarea funcțiilor cognitive și dezechilibrul hormonal.

Aplicarea frunzelor de cătină

Practic, frunzele de cătină sunt folosite pentru a face ceai, tincturi și decoctări. Acestea pot fi folosite pentru:

·         tratamentul și prevenirea răcelilor, amigdalitei, bronșitei și ARVI. Ceaiul din cărămidă este considerat un remediu universal pentru consolidarea imunității și combaterea bolilor sezoniere,

·         prevenirea și tratamentul hipertensiunii arteriale - frunzele de cătină au un efect calmant și hipotensiv, contribuind la stabilizarea tensiunii arteriale,

·         tratarea bolilor sistemului cardiovascular - reducerea tensiunii arteriale, a vaselor de curățare și a efectului tonic al frunzelor de cătină albă ajută la întărirea vaselor de sânge și la reducerea manifestărilor clinice ale bolii coronariene, anginei și altor boli cardiace,

·         tratamentul diabetului zaharat - frunzele de cătină au un efect hipoglicemic, reducând nivelurile de zahăr din sânge, deci decoctările și perfuziile vor fi foarte utile pentru diabet, desigur, ele nu pot înlocui medicamentele și sunt luate cu ele,

·         tratamentul bolilor articulare - artrita, guta, reumatismul și alte afecțiuni care determină articulațiile să se umfle și să se încurce, vor deranja pacienții mult mai puțin dacă iau decocții și infuzii de frunze de cătină în timpul unei exacerbări,

·         tratamentul afecțiunilor hepatice - experimente efectuate de oamenii de știință din Statele Unite, dovedind convingător că frunzele de cătină au un efect hepatoprotector și pot ajuta la restabilirea celulelor hepatice normale în bolile inflamatorii.

În plus, ceaiul de cătină de mare este un remediu minunat pentru insomnie, apatie, schimbări frecvente ale dispoziției și iritabilitate crescută.

Contraindicații

Spre deosebire de fructe de padure, frunzele de cătină sunt considerate sigure și versatile pentru orice boală. Se recomandă să se ia în timpul sarcinii și alăptării, pentru tratamentul copiilor de la un an, precum și în orice stare de sănătate. Dar nu trebuie să uităm că în tratamentul oricărei boli grave, trebuie să vă adresați mai întâi medicului dumneavoastră. Tincturile pe bază de alcool sunt interzise în timpul sarcinii, alăptării și pentru tratamentul copiilor sub 12 ani și celor care suferă de hepatită, ciroză hepatică și așa mai departe.

Alte modalităţi de administrare și consum a cătinei

·      Pulberea de cătină uscată

Fructele de cătină uscate se macină, obţinându-se astfel o pulbere cu un puternic efect vitaminizant şi remineralizant. Pulberea se poate consuma ca atare, câte o linguriţă de 4 ori pe zi sau se poate adăuga în iaurturi, salate, sosuri, supe, prajituri sau ascunsă în laptele cu orez, dacă piticul este greu de convins.

·      Siropul din fructe de cătină

Siropul se obţine prin stoarcerea fructelor de cătină şi amestecarea sucului obţinut cu miere. Dacă prepari siropul acasă încearcă să foloseşti miere şi nu zahăr, pentru a obţine un produs mai sănătos şi mai aromat. Dacă te întrebi la ce este bun, trebuie să ştii că elixirul astfel obţinut stimulează imunitatea, are efecte antigripale, antivirale, anticancerigene, antioxidante, reglează activitatea glandelor endocrine şi previne îmbătrânirea.

Preventiv se consumă 30ml de sirop diluat în 150ml de apă, iar curativ câte 1 linguriţă de 3 ori pe zi, cu 15 minute înainte de mese. Este foarte important de reţinut că nu este indicat să consumi sirop de cătină înainte de culcare fiindcă are efect energizant.

·      Tinctura din scoarţă de cătină

Scoarţa de cătină se lasă la uscat după care se macină, obţinându-se un praf. 50 g de praf din scoarţă se pun într-o sticlă cu 250ml alcool alimentar de 70-80 grade, se lasă la macerat timp de 15 zile şi se agită cât mai des, iar la final, se strecoară.

Intern, tinctura este recomandată pentru încetinirea procesului de îmbătrânire şi regenerarea celulelor hepatice, iar extern, este eficientă în tratarea eczemelor, a infectiilor şi rănilor deschise. Are puternic efect antiseptic, regenerator şi cicatrizant.

·      Extractul de muguri de cătină (gemoderivat)

Extractul de muguri de cătină este un gemoderivat ce se obţine prin macerarea în soluţie hidrogliceroalcoolică  a mugurilor de cătină. Preparatul creşte rezistenţa organismului, stimulează pofta de mâncare şi ajută organismul în lupta cu diverse boli. Ameliorează simptomele infecţiilor tractului respirator, este un bun tonic al sistemului nervos şi revigorează organismul.

Cătina este, aşadar, fructul ce face minuni pentru organism, consumată corespunzător. Pentru că nu se găseşte în stare proaspătă decât câteva luni din an, noi îţi recomandam să îţi faci din timp provizii şi să păstrezi cătina la congelator pentru că îşi va pastra intacte proprietăţile. E ca şi cum ai avea doctorul acasă.

DULCEAȚA DE CĂTINĂ

 Un alt mod de a prepara cătina este sub formă de dulceață, dar trebuie să țineți cont că prin fierbere se pierd proprietățile curative ale catinei . Din punct de vedere terapeutic nu este recomandată, ci doar ca să aveți un desert gustos. Se prepară foarte simplu: la șase căni de fructe de cătină sunt necesare patru căni de zahăr, 100 de mililitri de apă, două lingurițe de zeamă de lămâie și un plic de zahăr vanilat. După ce spălați fructele, le amestecați cu apa și jumătate din cantitatea de zahăr . Le puneți într-un vas pe foc și când fierbe, adăugați restul de zahăr și amestecați. După ce fierbe din nou, lăsați încă cinci, zece minute și opriți focul.

PULBEREA DE COAJĂ DE CĂTINĂ

 Pulberea de cătină o putem obține foarte ușor. Lăsăm coaja de cătină la uscat timp de două-trei săptămâni și o măcinăm la râșnița de cafea. Acest praf care se obține foarte ușor are proprietăți vindecătoare miraculoase. Putem consuma o linguriță de două ori pe zi și poate fi amestecată cu apă sau miere.

TINCTURA DE CĂTINĂ

 Tinctura de cătină este excelentă pentru stimularea sistemului imunitar, pentru combaterea anemiei, a stresului, a hepatitei cronice,  a gripei și răcelii,  impotenței,  sterilității, precum și a insuficienței ovariene. Iar extern poate fi folosită cu succes la tratarea arsurilor, radiațiilor, degerăturilor, etc. Aceasta se prepară foarte simplu. Aveți nevoie de 14 linguri de praf din coajă de cătină, care se amestecă cu 500 ml de alcool alimentar de 80 de grade și se lasă la macerat vreme de două săptămâni, după care se strecoară. Puteți consuma câte o linguriță de trei ori pe zi diluată în apă sau ceai.

PULBEREA DE FRUCTE USCATE DE CĂTINĂ

 Pulberea de fructe de cătină se obține la fel de ușor ca și cea din coajă de cătină, astfel că trebuie doar să măcinați fructele uscate cu o râșniță de cafea și să consumați câte o linguriță de trei ori pe zi, amestecată cu miere, sau simplă, pentru a vă vitaminiza și remineraliza corpul.

Dr.Catalin Luca ne face o Recomandare: 

Pentru a profita la maxim de proprietățile excepționale ale cătinei, cea mai bună modalitate este aceea de a folosi cătină măcinată fin cu o râșniță de cafea și apoi ținută sublingual timp de câteva minute pentru ca substanțele active din plantă să fie astfel asimilate în mod direct în organism. Este indicat să se procedeze în acest mod de trei ori pe zi, consumând câte o linguriță de cătină măcinată de fiecare dată. Rezultatele unei astfel de cure nu vor întârzia să apară, organismul va fi vitaminizat și revigorat foarte repede, iar sistemul imunitar va fi puternic stimulat, ajutând extraordinar de mult atât la vindecarea unor afecțiuni deja existente, dar și la prevenirea multor boli.