joi, 22 octombrie 2020

PILDĂ

 


O pilda minunata !

Într-o zi o femeie simplă,cunoscută pentru viața sa modestă,a fost întrebată de un vecin:
-Cum faci tu de ești totdeauna atât de mulțumită?Niciodată nu te-am văzut supărată.
-Foarte simplu-a răspuns femeia.În fiecare dimineață când mă trezesc,privesc întâi cerul.Așa mi-aduc aminte de Dumnezeu,de milă și bunătate!


Apoi privesc pământul.Astfel îmi amintesc de moarte și Judecata de Apoi.
În cele din urma,privesc în jurul meu,lumea întreagă ce se trezește în fiecare dimineață la viată.Așa mi-aduc aminte de semenii mei,de cei care suferă de boli sau neputințe,de cei ce au o viață mai grea decât a mea și pe care i-aș putea ajuta.În felul acesta mă bucur pentru ceea ce am.


♡Bunătate izvorâtă din dragoste aduce întotdeauna liniște și mulțumire,atât in sufletul celui care primește cu recunoștință,cât și în sufletul celui,care dăruiește cu dragoste♡.


"CINE ESTE BUN,MAI BUN SĂ SE FACĂ ȘI CINE A BIRUIT ISPITA SĂ SE ROAGE PENTRU CEL CARE ESTE ÎNCĂ ÎN ISPITĂ"!
(Părintele Paisie Olaru)


culeasa de pe internet ..

De ce trăiesc câinii mai puțin decât noi?

 


De ce trăiesc câinii mai puțin decât noi?

"Voi oferi răspunsul surprinzător al unui copil de 6 ani.

Am fost chemat să examinez un cățel în vârstă de 10 ani, pe nume Belker. Proprietarii Ron și Lisa și băiețelul lor Shane, erau foarte apropiați și atașați de patruped, sperând la un miracol.

Diagnosticul a fost greu de suportat: cancer , iar singura opțiune rămasă era eutanasierea , pe care m-am oferit să o fac acasă. M-au surprins părinții copilului deoarece au decis că ar fi potrivit ca fiul lor să observe întreaga procedură, în speranța că îi va servi drept lecție de viață.

Îl priveam pe micuț în timp ce mângâia cățelul pentru ultima oară și mă tot întrebam dacă înțelege cu adevărat ce se întâmplă. În timp ce bătăile inimii lui Belker s-au oprit , ochii mei au rămas ațintiți spre băiat, care a acceptat această tranziție fără a părea confuz.

A urmat o scurtă discuție referitoare la durata vieții animalelor comparativ cu a oamenilor. Shane asculta cu interes și ne-a întrerupt:

-Eu știu ce de cățeii trăiesc mai puțin.
Următoarele cuvinte m-au lăsat fără replică , pentru că în viața mea nu am auzit o explicație mai naturală și caldă.
-Oamenii se nasc și în decursul vieții trebuie să învețe cum să trăiască frumos, cum să îi iubească pe cei din jurul lor și cum să se comporte cu semenii. Corect? La căței nu e aceeași situație, ei nu trebuie sa stea atât de mult printre noi deoarece ei știu deja toate lucrurile acestea. "

Trăiește simplu!
Iubește din toată inima!


PS.Am gasit aceasta povestioara pe internet, si m-a induiosat profund , asa ca m-am gandit sa o impartasesc cu voi !

Multumesc !💖🐩

Iubirea si timpul

 


Iubirea si timpul 


Se spune ca a fost odata demult, o insula. Si pe aceasta îndepartata insula traiau toate sentimentele si valorile umane:

Buna Dispozitie, Tristetea, Întelepciunea… si - ca toti ceilalti - Iubirea.

Într-o buna zi, sentimentele au fost anuntate ca insula era pe cale sa se scufunde si îsi pregatira navele si plecara.

Doar Iubirea ramase pâna în ultimul moment.

Când insula fu pe punctul de a se scufunda, Iubirea decise sa ceara ajutor.

Bogatia a trecut pe lânga Iubire cu o barca luxoasa. Iubirea îi zise:

“Bogatie, ma poti lua cu tine?”

“Nu te pot lua, caci e mult aur si argint în barca mea si nu am loc pentru tine.”

Iubirea se hotarî atunci sa ceara ajutorul Orgoliului, care tocmai trecea pe-acolo într-o superba nava.

“Orgoliu, te rog, ma poti lua cu tine?”

“Nu te pot ajuta, Iubire…” - raspunse Orgoliul - “aici totul e perfect, mi-ai putea strica nava”.

Atunci Iubirea implora Tristetea, care trecea pe lânga ea:

“Tristete, te rog, lasa-ma sa vin cu tine!”

“Oh Iubire,” – îi raspunse Tristetea – “sunt atât de trista încât trebuie sa ramân singura...”

Chiar si Buna Dispozitie trecu pe lânga Iubire, dar era atât de multumita, încât nici nu auzi ca este strigata.

Dintr-o data se auzi o voce:

“Vino Iubire, te iau cu mine “

Vorbea un batrân.

Iubirea se simti atât de recunoscatoare si plina de bucurie, încât uita sa îl întrebe pe batrân cine este.

De cum sosira pe tarm, batrânul pleca.

Iubirea îsi dadu seama cât de mult îi datora batrânului si a întrebat Cunoasterea:

“Cunoastere, îmi poti spune cine m-a ajutat?”

“A fost Timpul” – a raspuns Cunoasterea.

“Timpul?” - se întreba Iubirea – “De ce tocmai Timpul m-a ajutat?”

Cunoasterea, plina de întelepciune, raspunse:

“Pentru ca numai Timpul e în stare sa înteleaga cât de importanta e Dragostea în viata!”

 






Culese de Nicoleta.. sursa : Internet

Poveste

Poveste Un înger tânăr, sleit de puteri, ședea pe pervazul unui apartament urban și privea cu melancolie la femeia ce zăcea nemișcată pe can...