De ce binele este rasplatit cu rau..

 

De ce binele este rasplatit cu rau...

        Intr-o zi o necunoscuta a batut la usa unui intelept batran. Plangand, ea i-a povestit istoria sa.

— Nu stiu cum ar trebui sa traiesc mai departe… — a spus ea cu glasul tremurand. — Intotdeauna m-am comportat cu oamenii asa cum doream ca ei sa se comporte cu mine, eram sincera cu ei si imi deschideam sufletul inaintea lor… Cand aveam posibilitatea, incercam sa le fac tuturor numai bine, fara sa astept ceva in schimb. Ii ajutam cu ce puteam. Eu intr-adevar faceam totul dezinteresat, iar in schimb primeam doar rautate si batjocoriri. Ma doare acest lucru si pur si simplu am obosit… Va implor, spuneti-mi ce sa fac?

        Inteleptul a ascultat-o rabdator si apoi i-a dat tinerei un sfat.

— Scoate-ti toate hainele si plimba-te complet goala pe strazile orasului — i-a spus linistit staretul.

— Ma iertati, dar inca nu am innebunit… Dumneavoastra, probabil, glumiti sau sunteti nebun! Daca as face asa ceva, nu stiu ce as putea sa astept de la trecatori… Cineva chiar poate sa ma dezonoreze sau sa-si bata joc de mine…

        Inteleptul s-a ridicat brusc, a deschis usa si a pus o oglinda pe masa.

— Iti este rusine sa iesi dezbracata pe strada, dar nu te sfiesti deloc sa umbli prin lume cu sufletul dezbracat, deschis, precum aceasta usa. Le permiti tuturor sa intre acolo. Sufletul este o oglinda. De aceea, noi vedem propriile noastre reflectii in ceilalti oameni. Sufletele lor sunt pline de rautate si vicii — ei vad anume o astfel de imagine, cand privesc in sufletul tau curat. Ei nu au suficient curaj si putere ca sa recunoasca ca tu esti mai buna decat ei si ca sa se schimbe. Din pacate, aceasta este soarta celor cu adevarat curajosi…

— Atunci ce ar trebui sa fac? Cum as putea sa schimb aceasta situatie, daca, de principiu, nimic nu depinde de mine?

— Vino cu mine, vreau sa-ti arat ceva… Priveste, aceasta este gradina mea. De multi ani ud aceste flori nemaipomenit de frumoase si le ingrijesc. Sincer vorbind, eu niciodata nu am vazut cum se deschid bobocii lor. Tot ce am putut vedea sunt florile deja inflorite, care te atrag cu frumusetea si aroma lor.

        Copilo, invata de la natura…

Priveste aceste flori minunate si procedeaza ca ele — deschideti cu atentie inima in fata oamenilor, pentru ca ei sa nu observe acest lucru.

Deschideti sufletul in fata oamenilor buni.

Pleaca de langa cei care iti rup petalele, te arunca la pamant si te calca in picioare. Aceste buruieni inca nu au crescut pana la nivelul tau. De aceea, nu ii poti ajuta. Ei vor vedea in tine doar hidoasele lor reflectii.

 

Sursa: Interetul