Christmas Song - My Favourite Time of Year - The Florin Street Band

PILDA SERII ! Minunea savarsita de Sfantul Nicolae !!

 

PILDA SERII !

    Vom istorisi o minune a Sfântului Nicolae care s-a petrecut în preajma Bisericii inchinata sfantului, din Şcheii Brasovului,care este de mai bine de 500 de ani, un loc de căpătâi si binecuvantare, pentru românii ortodocşi din Braşov.

    Intr-o iarnă,in jurul anului 1900, un bărbat tânăr, după ce băuse îndestul la crâşmă, s-a hotărât să o ia spre casă, deoarece trecuse de miezul nopţii. El locuia la capătul unei grădini, în apropierea pădurii, iar lupii iarna îşi făceau simţită prezenţa până lângă casele mărginaşe. Dar pentru a nu lungi drumul, a luat-o pe o scurtătură care trecea prin dosul grădinilor. Cărăruia se învecina cu pădurea de brad. In drumul său, a ajuns lângă troiţa ce-i era închinată Sfântului Nicolae. Cu toate că era beat, şi-a scos căciula din cap şi s-a închinat Sfântului. Candela ardea tot timpul la această troiţă, femeile evlavioase purtând de grijă ca ea să nu se stingă.

    In drumul lui spre casă, a trecut mai departe şi a ajuns la un podeţ. Nu mai avea mult până acasă, doar câţiva paşi. Deodată, în faţa lui a apărut o hidoşenie întunecată care i-a tăiat calea Era diavolul.

    Bărbatul a înţepenit. Incerca să-şi ridice mâna spre a-şi face cruce, când deodată întunecatul a început să grăiască:
- Degeaba încerci! Mi te-ai închinat mie, când ai ridicat paharul, zicând: „Noroc!". Limba ţi-ai înţepenit-o în înjurături şi vorbe urâte. Am venit să te iau pentru că prea mult nu mai ai. Mi te-ai dăruit mie de atâtea ori. Ei bine, află că am venit!
Omul era tânăr şi era plin de putere, dar parcă toată vlaga se scursese din el şi înţepenise când a văzut hidoşenia. Beţia i-a sărit cu totul când l-a auzit vorbind.

     Diavolul se apropia de el şi omul îi simţea duhoarea înecăcioasă. Era cuprins de groază şi parcă şi mintea îi îngheţase. Deodată, ca o şoptire din adâncul sufletului îşi aminti de candela Sfântului Nicolae şi rosti în gând:
- Sfinte Nicolae, ajută-mă!

    Deznădejdea care îl cuprinsese şi groaza în care era îl făceau să tremure. Dar nu tremura de frig, ci din pricină că nu era pregătit de moarte, iar ea era atât de aproape de el.

    Deodată însă, s-a făcut lumină mare. De la troiţă venea spre el Sfântul Nicolae, îmbrăcat în haine arhiereşti şi cu mitră pe cap. In acea clipă diavolul a început să scâncească, iar apoi să urle atât de fioros, încât toţi câinii de pe la case au început să latre foarte aprig. Auzind larma aceasta, vecinii de pe lângă podeţ au aprins lămpile şi au ieşit cu luminile afară. Socoteau că o haită de lupi atacase vreun om. Jos, pe zăpadă, l-au găsit pe beţiv. Privindu-l cu luare-aminte, aproape că nu-l mai recunoscură.

    Bărbatul acesta tânăr albise, însă nu din pricina zăpezii. Părul lui era cu totul alb. Faţa lui era liniştită şi luminoasă.
    Abia răsuflând, omul s-a ridicat încet şi, cu greu vorbind, i-a chemat pe cei adunaţi la troiţa Sfântului Nicolae. Aici, stând în genunchi a mărturisit tot ceea ce i se întâmplase.
    Mai apoi au aflat toţi cei din Şchei de minunea petrecută şi cum omul cel păţit fusese izbăvit de întâlnirea cu diavolul prin venirea Sfântului Nicolae.
    După această întâmplare, tânărul bărbat s-a lăsat de băutură, iar în sărbători şi duminici era nelipsit de la sfintele slujbe. în acea vreme, dacă veneai la biserică la Sfânta Liturghie, în faţa icoanei Sfântului Nicolae puteai vedea un bărbat tânăr cu părul albit. Când venea la biserică, stătea şi se ruga numai în faţa icoanei Sfântului.

    Odată, cineva l-a întrebat de ce stă numai în faţa icoanei Sfântului Nicolae. El i-a răspuns:
- De dor!
    Când, atunci noaptea, Sfântul Nicolae l-a izbăvit de diavol, i-a arătat atâta dragoste şi mângâiere, încât inima acelui tânăr s-a îndulcit de slava dumnezeiască. Abia aştepta să se întâlnească din nou, faţă către faţă, cu izbăvitorul său. Incepea să fie pregătit pentru trecerea în cealaltă viaţă.

 

Viata si minunile Sfantului Nicolae, Editura Sophia.

O POVESTE DE VIAȚĂ!!!

 O POVESTE DE VIAȚĂ!!!

Doi bătrâni au trăit împreună mai bine de 50 de ani. Ei nu au avut niciodată secrete unul față de celălalt, dar era un singur lucru pe care femeia i l-a cerut soțului ei: să nu deschidă niciodată cutia veche de pantofi, pe care ea o ținea în dulapul ei.

Soțul nici nu o întreba despre conținutul cutiei misterioase… Dar într-o zi, când soția sa s-a îmbolnăvit și a căzut la pat, ea a decis să-i descopere vechiul secret și l-a rugat să-i aducă cutia la spital.

Bărbatul a mers acasă, a luat cutia și a deschis-o. În interiorul ei se aflau două păpuși croșetate și o grămadă de bani: 95.000 de dolari!

“Dar… de ce? Cum?!” – a întrebat mirat bărbatul.

Soția a hotărât să-i mărturisească adevărul. “Înainte să ne căsătorim, bunica mea mi-a descoperit secretul unei căsnicii fericite fără certuri. M-a sfătuit că dacă voi fi foarte supărată pe tine, să tac din gură și să mă apuc să croșetez o păpușă. Acest lucru mă va ajuta să mă calmez.”

Bătrânul a fost mișcat până la lacrimi. În cutie erau doar două păpuși croșetate… Reiese că soția sa s-a supărat pe el doar de două ori în toți acești ani de căsnicie. El și-a îmbrățișat soția și a sărutat-o.

“Dar de unde sunt toți acești bani?” – a întrebat-o bărbatul uimit.

“Aaaa… tu la asta te referi?” – a spus ea zâmbind. “Banii i-am câștigat din vânzarea păpușilor!” 

sursa : Internet