Catina - "Ginsengul romanesc "😍

 

Catina –Ginsengul romanesc

Numită și „ginsengul românesc”, cătina energizează, are efect antiinflamator, imunostimulator, antioxidant, citoprotector, astringent și anticancerigen. Este, practic, recomandarea naturistă ideală pentru ameliorarea unei întregi game de afecțiuni, fără compromisul gustului.

Cătina, populară încă din Antichitate, este un arbust fructifer originar din Asia de Sud, folosit în special în medicina tradițională chineză. În țara noastră, ea se regăsește în flora spontană din zonele subcarpatice din Moldova și Muntenia, din bazinul Siretului și până la Olt.

Denumirea ei științifică este Tamarix ramosissima Alba – Hippophae rhamnoides și e cunoscută ca un adevărat panaceu.

Are un profil nutrițional impresionant, care ajută la vindecarea și fortificarea indirectă a întregului organism: 14 vitamine esențiale, omega-3, omega-6, omega-9 și rara substanță omega-7, antioxidanți, sute de alte nutrimente, are proprietăți antiinflamatoare și se poate consuma și în regimul vegan.

Cătina are proprietăți excelente asupra organismul, așa că e indicat să o cunsumi cât mai des.

CUM POATE FI CONSUMATĂ?

Dacă îți place gustul astringent al cătinei, poți încerca să consumi fructe de cătină și în stare naturală. Majoritatea preferă să o congeleze, să o combine cu miere sau să preseze fructele pentru a obține din ele sucul de cătină.

Dulceața de cătină fără zahăr este foarte acrișoară, dar are beneficii extraordinare. Siropul de cătină fără zahăr poate fi băut după ce l-ai îndulcit cu miere sau sirop de agave, un excelent înlocuitor al zahărului.

Uleiul de cătină este un alt preparat minune obținut din aceste fructe. El este recunoscut pentru capacitatea de a reduce colesterolul râu și pentru potențialul curativ în caz de ulcer gastric, afecțiuni circulatorii și boli hepatice.

BENEFICIILE CĂTINEI

Cătina are un puternic efect antiinflamator, cicatrizant, antibiotic și antitumoral. Atât fructele de cătină, cât și mugurii, frunzele și scoarța, pot fi folosiți pentru prepararea de uleiuri, tincturi sau sirop.

Efect vitaminizant. Fructele de cătină conţin aproape toate mineralele şi vitaminele necesare organismului uman. Un pahar de suc de cătină cu miere, proaspăt preparat, consumat dimineaţa, va asigura porţia de vitamine şi energie pe tot parcursul zilei.

Efect imunostimultor. Cătina ajută organismul să se menţină sănătos şi puternic şi, la nevoie, să lupte împotriva bolilor. Mai mult, are proprietăţi antibiotice şi combate direct infecţiile bacteriene.

Efect depurativ. Ajută organismul să elimine toxinele atât din sistemul digestiv cât şi de la nivelul ficatului, contribuind la o mai bună funcţionare a acestora.

Efect antioxidant. Cătina este plină de antioxidanţi puternici ce ajută la neutralizarea radicalilor liberi, a substanţelor toxice preluate din mediu şi previn apariţia celulelor canceroase.

Efect antiinflamator. Cătina este un bun antiinflamator şi antibacterian nu doar la nivel intern, fiind des utilizată şi în tratarea afecţiunilor pielii, rănilor sau arsurilor.

Efect cicatrizant. În administrarea externă cătina are un puternic efect cicatrizant, hrăneşte pielea şi o ajută să se refacă. Poate fi folosită cu succes ca înlocuitor al loţiunilor sau cremelor calmante de după expunerea la soare.

Efect emolient. Sunt multe produse cosmetice în compoziţia cărora regăsim cătina sau uleiul de cătină, în special în cremele pentru picioare, ce înmoaie pielea şi ajută la refacerea stratului afectat.

Efect citoprotector. Cătina este scutul ce apără celulele organismului de tot ce este toxic şi nociv şi contribuie la menţinerea stării de sănătate a organismului.

Preparatele pe bază de cătină au numeroase indicaţii terapeutice, fiind recomandate pentru tratarea a numeroase afecţiuni precum cele hepatice, endocrine, digestive, gastroduodenale sau a ulcerului gastric. Tot la nivel intern, cosumul de cătină este indicat în avitaminoze, deficitul de vitamine din organism ce slăbeşte sistemul imunitar.

La nivelul pielii, cătina vindecă cu succes eczemele, urticaria, infecţiile, pojarul, erupţiile cutanate şi dermatozele. Surmenajul, stările letargice, stresul, depresia şi anxietatea pot fi şi ele tratate cu preparate din cătină, la fel ca afecţiunile oculare sau ateroscleroza (îngustarea arterelor prin care circulă sângele).

Cel mai des, cătina este întrebuinţată în tratarea răcelilor şi a virozelor respiratorii, având un mare aport de vitamine şi substanţe ce întăresc sistemul imunitar şi ajută organismul în lupta împotriva viruşilor.

·      Cătină cu miere

Dacă vrei să beneficiezi de calităţile extraordinare ale cătinei dar nu eşti tocmai un fan al gustului pe care îl au fructele (acrişor-astringent), ar fi bine să iei în considerare mierea. Amestecul de cătină cu miere este considerat un elixir al sănătăţii, un leac universal pentru tratarea şi prevenţia a numeroase boli şi afecţiuni, datorită beneficiilor pe care aceste două alimente le aduc organismului, atât separat, dar mai ales împreună: antioxidant, antiinflamator, imunostimulator, vitaminizant, anticancerigen, antiîmbătrânire, vindecă răcelile şi infecţiile, reglează sistemul circulator, endocrin şi activitatea gastro-intestinală.

Prepararea elixirului este foarte simplă: se foloseşte o parte miere la 3 părţi de fructe de cătină. Fructele se spală bine şi se zdrobesc până se obţine o pastă viu colorată. Pasta se pune într-un borcan, se toarnă cantitatea de miere peste, se închide şi se lasă la macerat timp de 7 -10 zile, la rece. Din moment ce procesul de macerare are loc la temperaturi scăzute, ar fi bine să foloseşti miere de salcâm deoarece aceasta se cristalizează mai greu, iar amestecul va fi mai uşor de manevrat. După perioada de macerare, produsul va avea un gust dulce-acrişor, plăcut chiar şi de copii. Amestecul se poate prepara şi cu fructele de cătină întregi. După desfacerea borcanului, amestecul se păstrează la rece şi este indicat a se consuma în maxim 2-3 luni. O lingură pe zi şi organismul îți va mulţumi!

·       Pulberea de cătină uscată

Fructele de cătină uscate se macină, obţinându-se astfel o pulbere cu un puternic efect vitaminizant şi remineralizant. Pulberea se poate consuma ca atare, câte o linguriţă de 4 ori pe zi sau se poate adăuga în iaurturi, salate, sosuri, supe, prajituri sau ascunsă în laptele cu orez, dacă piticul este greu de convins.

·      Siropul din fructe de cătină

Siropul se obţine prin stoarcerea fructelor de cătină şi amestecarea sucului obţinut cu miere. Dacă prepari siropul acasă încearcă să foloseşti miere şi nu zahăr, pentru a obţine un produs mai sănătos şi mai aromat. Dacă te întrebi la ce este bun, trebuie să ştii că elixirul astfel obţinut stimulează imunitatea, are efecte antigripale, antivirale, anticancerigene, antioxidante, reglează activitatea glandelor endocrine şi previne îmbătrânirea.

Preventiv se consumă 30ml de sirop diluat în 150ml de apă, iar curativ câte 1 linguriţă de 3 ori pe zi, cu 15 minute înainte de mese. Este foarte important de reţinut că nu este indicat să consumi sirop de cătină înainte de culcare fiindcă are efect energizant.

·      Tinctura din scoarţă de cătină

Scoarţa de cătină se lasă la uscat după care se macină, obţinându-se un praf. 50 g de praf din scoarţă se pun într-o sticlă cu 250ml alcool alimentar de 70-80 grade, se lasă la macerat timp de 15 zile şi se agită cât mai des, iar la final, se strecoară.

Intern, tinctura este recomandată pentru încetinirea procesului de îmbătrânire şi regenerarea celulelor hepatice, iar extern, este eficientă în tratarea eczemelor, a infectiilor şi rănilor deschise. Are puternic efect antiseptic, regenerator şi cicatrizant.

·      Uleiul din fructe de catină

Uleiul se poate prepara atât din fructe proaspete cât şi din fructe uscate (pulbere).

Un kilogram de fructe proaspete se zdrobesc, iar pasta obţinută se amestecă într-un recipient cu ulei de măsline sau de floarea soarelui şi se lasă la macerat 30 de zile, la temperatura camerei şi fără a închide ermetic recipientul. La finalul perioadei de macerare se strecoară prin tifon şi uleiul obţinut se păstrează în sticle opace, pentru a evita alterarea produsului prin contactul cu razele soarelui.

Uleiul de cătină din fructe uscate se prepară din 100g de pulbere la 24 de linguri de ulei. Amestecul se lasă la macerat timp de 20-30 de zile, iar la final se strecoară.

Principalul efect al uleiului din fructe de cătină este cel hepatoprotector, reducând nivelul de substanţe toxice din ficat şi efectele adverse cauzate de acestea. De asemenea, previne cancerul, încetineşte îmbătrânirea, tratează ulcerul gastric şi duodenal, reumatismul, afecţiunile circulatorii şi neuro-endocrinologice, alergiile, reglează funcţia digestivă şi este un excelent tonic general în situaţiile de stres. Extern, poate trata eczemele, mâncărimile sau uscăciunea pielii şi este benefic în tratamentul arsurilor, rănilor şi ulceraţiilor.

·      Extractul de muguri de cătină (gemoderivat)

Extractul de muguri de cătină este un gemoderivat ce se obţine prin macerarea în soluţie hidrogliceroalcoolică  a mugurilor de cătină. Preparatul creşte rezistenţa organismului, stimulează pofta de mâncare şi ajută organismul în lupta cu diverse boli. Ameliorează simptomele infecţiilor tractului respirator, este un bun tonic al sistemului nervos şi revigorează organismul.

Ceai de catină, beneficii energizante și revigorante, înlocuitor pentru cafea 

Ceaiul de cătină este un extraordinar energizant şi revigorant al organismului şi poate înlocui cu succes cafeaua de dimineaţă. Este benefic şi pentru persoanele ce urmează un program de slăbit şi doresc să scape de kilogramele în plus, în mod natural, acestea putând urma o cură cu ceai de cătină. Dieta cu ceai de cătină asigură doza necesară de vitamine, scade pofta de mâncare exagerată şi nu cauzează probleme de sănătate secundare.

Beneficiile ceaiului de cătină sunt multiple:

Combate problemele pielii. Datorită conţinutului mare de antioxidanţi, ceaiul de cătină este capabil să vindece diversele afecţiuni ale pielii şi să îi menţină supleţea. Este de asemenea benefic şi pentru păr şi unghii.

Distruge radicalii liberi. Ceaiul de cătină contribuie la anihilarea radicalilor liberi şi la protejarea organismului de substanţele toxice cu efect cancerigen.

Ajută persoanele care au probleme cu tranzitul intestinal, fiind capabil să regleze activitatea sistemului digestiv. Boabele de cătină amestecate cu seminţe de dovleac crude sunt un leac dovedit pentru îndepărtarea viermilor intestinali.

Întăreşte sistemul imunitar. Ceaiul de cătină stimulează sistemul imunitar şi, la fel ca şi alte preparate din cătină, îl întăreşte şi tine bolile la distanţă.

Are efect antiîmbătrânire. Tot antioxidanţii sunt responsabili în mare parte şi pentru încetinirea procesului de îmbătrânire şi pentru funcţionarea optimă a organelor interne.

Este un tonic natural. Ceaiul de cătină revigorează organismul datorită cantităţii mari de vitamine şi minerale şi are efecte benefice asupra stării de spirit.

Reduce nivelul de colesterol. Cătina contribuie la curăţarea vaselor sangvine, îmbunătăţeşte circulaţia şi protejează inima.

Ameliorează durerile articulare. Fiind antiinflamator şi calmant, ceaiul de cătină poate ameliora durerile de articulaţii şi cele provocate de reumatism.

Ceaiul de cătină este bun şi pentru bebeluşi, acesta putând fi introdus în alimentaţia lor de la vârsta de 6 luni. Fructele de cătină pot fi consumate de copiii cu vârsta peste 1 an, iar uleiul după vârsta de 3 ani. Bineînţeles, este indicat să ceri şi sfatul medicului pediatru înainte.

Preparare ceai

Cătina pentru ceai se poate cumpăra de la plafar sau se poate pregăti acasă, modul de perparare fiind foarte simplu.

1.    Fructele de cătină se lasă la uscat într-o cameră întunecată, aerisită, până se stafidesc.

2.   1-2 linguriţe din fructele astfel uscate se pun într-o ceaşcă şi peste ele se toarnă apă clocotită.

3.   Se lasă la infuzat timp de 15 minute, după care se strecoară.

4.   Se poate îndulci cu miere sau aroma cu o felie de lămâie sau portocală.

5.    Ceaiul se bea de regulă dimineaţa, pe stomacul gol, sau în timpul zilei, înainte de mese.

Există şi alte recomandări de preparare a ceaiului de cătină. Pentru şi mai multe vitamine şi energie se poate prepara un ceai de cătină şi măceşe sau un ceai de ghimbir cu cătină.

Ceaiul din muguri de cătină este recomandat pentru încetinirea procesului de îmbătrânire, stimularea imunităţii şi a procesului de crestere la copii si ca tonic nervos.

Un ceai din frunze de cătină este şi el plin de beneficii, o sursă de vitamine, antioxidanti, aminoacizi, acizi grași și minerale ce îmbunătăţesc tensiunea arterială, reduc colesterolul şi stimulează imunitatea.

Cătina are si cateva contraindicaţii :

Administrată conform dozelor recomandate, cătina nu are efecte adverse, ci aduce doar beneficii organismului. Există însă şi o serie de contraindicaţii.

·      Datorită puternicelor efecte energizante, cătina sau preparatele din cătină nu ar trebui consumate după ora 3-4 după amiaza. Ceaiul de cătină de exemplu, este ideal a fi consumat dimineaţa în locul cafelei.

·      Pentru că încetineşte coagularea sângelui, cătina nu ar trebui consumată în paralel cu administrarea de medicamente anticoagulante şi anti-plachetare precum Aspirina, Diclofenacul sau Ibuprofenul.

·      Persoanelor ce urmează să aibă o intervenţie chirurgicală le este indicat să opească consumul de cătină pentru a evita riscul de sângerare abundentă.

·      Nu consuma cătină dacă suferi de alergii, astm, colecistită sau pancreatită acută!

·      De asemenea, nu este recomandat să consumi preparate din cătină în timpul sarcinii sau alăptării!

Cătina este, aşadar, fructul ce face minuni pentru organism, consumată corespunzător. Pentru că nu se găseşte în stare proaspătă decât câteva luni din an, noi îţi recomandam să îţi faci din timp provizii şi să păstrezi cătina la congelator pentru că îşi va pastra intacte proprietăţile. 

E ca şi cum ai avea doctorul acasă.💖

Sa auzim de bine prieteni !

Sursa : Internet